Hristos a inviat!

Iubiti credinciosi,

In aceasta Duminica, a doua dupa Sfintele Pasti, citim din evanghelia lui Ioan despre aratarea Domnului si Mantuitorului nostru, catre ucenicii sai, care stateau "incuiati de frica iudeilor" si care, in deznadejdea lor, nu stiau ce sa mai faca, si incotro sa o apuce, dupa ce Invatatorul lor fusese luat de la ei, intemnitat, batut, batjocorit si mai apoi pironit pe cruce.

Si iata ca, tocmai in aceste momente grele pentru ei, li se arata Domnul si le spune: "Pace Voua!" Mult s-or fi bucurat ucenicii la vederea Domnului, si multa tarie si imbarbatare le-o fi adus prezenta Sa cea vie si cuvintele de incurajare rostite de gura cea Dumnezeiasca.

Mai aflam de asemenea, ca Sf. Apostol Toma nu era impreuna cu ceilalti apostoli in acea seara, iar cand ei i-au povestit cele intamplate, el s-a indoit si a spus ca nu va crede ca Domnul a inviat pana cand el insusi nu Il va vedea cu ochii sai si pana nu va pune el insusi degetul pe ranile lasate de cuie si pana nu va atinge el insusi coasta strapunsa a Mantuitorului.
Si iata ca, dupa opt zile Domnul se arata din nou ucenicilor, iar Tomei ii spune sa se uite la mainile Sale si sa puna degetul pe coasta Sa, iar atunci Toma I se inchina si spune: "Domnul meu si Dumnezeul meu!"
Apoi Domnul ii spune apostolului ca el, Toma, a crezut pentru ca a vazut dar fericiti sunt aceia care nu au vazut si au crezut.

Iubiti credinciosi si credincioase,
Dupa ce citim aceste lucruri, nu trebuie sa ne grabim sa-l acuzam pe Toma, ci trebuie sa fim sinceri cu noi insine si sa ne amintim de cate ori nu ne-am indoit si noi. Trebuie sa ne gandim si ca Sfantului Apostol Toma i se face o mare nedreptate atunci cand este numit de catre unii “Toma necredinciosul”, pentru ca el a fost defapt foarte credincios si de aceea se si numara astazi printre cei mai mari sfinti ai bisericii noastre; iar daca ne uitam la acea icoana de pe iconostas, de deasupra usilor imparatesti, il vedem stand la masa cu Mantuitorul. Toma s-a indoit pentru un moment, dar a cautat pana a gasit raspunsul. De aici si pana a-l numi “necredinciosul” este o cale mult prea lunga. Sunt oameni care n-au citit in viata lor Biblia (crestini sau necrestini) dar au auzit de “Toma necredinciosul”. Mai mult decat atat, in diverse dictionare (Webster) si enciclopedii, Toma apare atata la litera T dar si la D, ca exemplificare pentru cuvantul “doubtful”.

Se pare ca firea umana are o oarecare inclinatie catre indoiala. De fapt, Evanghelia lui Ioan este singura care povesteste aceasta intamplare cu Sf. Apostol Toma, pe cand in Evangheliile lui Marcu si Matei, ni se spune ca toti cei unsprezece apostoli s-au indoit:
Matei 28
16. Iar cei unsprezece ucenici au mers în Galileea, la muntele unde le poruncise lor Iisus.
17. Si vazându-L, I s-au închinat, ei care se îndoisera.
Marcu 16.
14. La urma, pe când cei unsprezece sedeau la masa, li S-a aratat si I-a mustrat pentru necredinta si împietrirea inimii lor, caci n-au crezut pe cei ce-L vazusera înviat.

Desi aceasta Duminica se numeste “a Tomei” sau mai bine zis “a Sfantului Apostol Toma”, ceea ce citim astazi nu este neaparat despre el, ci mai curand despre noi insine, despre indoielile si nesiguranta noastra si felul in care trebuie sa le invingem. Pe Sf. Apostol Toma il sarbatorim pe data de 6 Octombrie, dar astazi este prilejul ca sa invatam cateva lucruri importante de la el.

Toma a avut indoieli, dar nu s-a lasat invins de ele, ci a cautat in continuare. Multi dintre noi avem indoieli, dar trecem peste ele fara ca sa le examinam cu atentie si sa le aflam cauzele, iar aceasta ne poate slabi credinta.
Toma a avut indoieli, dar a ramas alaturi de oamenii credinciosi, care puteau sa-l ajute sa-si regaseasca increderea. Si noua ni se poate intampla sa avem indoieli si tocmai de aceea trebuie sa stam alaturi de ceilalti credinciosi si de Biserica, pentru ca sa revenim la adevar.

Daca vrem sa ne intarim credinta si sa ne invingem indoielile, trebuie sa ne facem putin timp si sa ne raspundem la cateva intrebari simple:
1. Cat de religios a fost mediul in care am crescut? Pentru ca multi dintre noi s-au nascut si au crescut in perioada comunista, cand religia era dispretuita si batjocorita.
2. Cand am inceput sa ne interesam mai mult de probleme religioase si duhovnicesti si cat de serios a fost efortul nostru in aceasta directie?
3. Cat timp din viata noastra il petrecem in compania oamenilor religiosi si cat timp intr-un anturaj secular?

Apostolii si sfintii nostri si-au trait viata in numele lui Hristos; si acelasi lucru il putem face si noi astazi, chiar daca traim intr-o societate care are alt sistem de valori decat cel crestin si care pune mai mult pret pe lucrurile materiale decat pe cele spirituale.
Apostolii si martirii au trait in societati mult mai dusmanoase crestinismului decat cea de astazi; au fost persecutati, inchisi, schingiuiti si chiar ucisi; si totusi sufletul lor a ramas alaturi de Hristos; si noi putem face aceasta astazi.

Vedem deasemenea, ca dupa Inviere, Iisus nu S-a aratat decat celor ce L-au urmat: Mariei Magdalena, Apostolilor si altor ucenici; El nu S-a aratat preotilor evrei, rabinilor sau romanilor.
Din acele zile si pana astazi, El S-a aratat multora dintre cei ce l-au cautat cu dragoste si credinta, indiferent daca erau calugari sau mireni, daca traiau in manastiri sau in orase si sate. Dealtfel, in Filocalia este un cuvant al Sf. Simeon Noul Teolog, in care se povesteste despre un tanar functionar bizantin, care s-a invrednicit de vederi dumnezeiesti, mai multe si mai mari decat calugari si sihastri care si-au petrecut intreaga viata in post si asceza.

Si noi putem sa ne invrednicim de astfel de binecuvantari; trebuie insa sa sporim in dragostea catre El, sa ne punem increderea doar in El si sa il cautam printre oamenii care il iubesc si il urmeaza pe El. Atunci El ne va schimba tristetea in bucurie, asa cum a facut Mariei Magdalena; ne va risipi frica si ne va darui curaj asa cum a facut apostolilor; va spulbera indoielile noastre si ne va da incredere neclintita, asa cum i-a dat lui Toma; si ne va aduce noua darul cel mai de pret: Viata Vesnica.

Fie ca aceste lucruri pe care le-am citit astazi din Sfanta Evanghelie, sa ne intareasca pasii vietii noastre si sa ne aduca incredere nestramutata in milostenia Domnului nostru, in care nadajduim, iar rugaciunile noastre sa fie primite de Cel Preainalt de cate ori le ridicam catre Dansul.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Amin.