Maine incepe Postul Mare, iar citirea pe care am facut-o astazi din Sfanta Evanghelie dupa Matei este cu siguranta cea mai buna reteta de post. Primul "ingredient" care vedem ca ne trebuie este iertarea, pentru ca asa dupa cum stim, postul nu consta numai in abtinerea de la anumite mancaruri si bauturi, ci este o stare de pregatire spirituala, pe care trebuie sa o dobandim spre a intampina asa cum se cuvine Sarbatoarea Sarbatorilor, adica Invierea Domnului nostru.
Una din cele mai mari probleme ale lumii contemporane sunt zidurile pe care le-am ridicat intre noi si semenii nostri, ziduri intre tari si popoare diferite, ziduri intre parinti si copii, ziduri intre soti si sotii, dar si ziduri intre om si Dumnezeu. Ei bine, iertarea este aceea care poate darama toate acest ziduri.
Zidul dintre om si Dumnezeu, este creat dupa cum bine stim de pacat. De aceea, in timpul Postului Mare, Biserica ne indeamna ca prin taina spovedaniei sa ne apropiem de crucea Mantuitorului si recunoscandu-ne pacatele, sa ne bucuram de milostivirea si iubirea Sa de oameni, curatindu-ne sufletele si capatand iertarea gresalelor.
Imediat ce am primit iertarea Dumnezeiasca, trebuie insa sa alergam ca sa iertam la randul nostru celor ce au gresit fata de noi, pentru ca asa dupa cum spune Evanghelia citita astazi, daca iertam gresitilor nostri, atunci si Tatal nostru cel ceresc ne va ierta pe noi, iar daca nu iertam, nici El nu ne va ierta.
Asadar Postul trebuie inceput cu daramarea acestor ziduri despre care am vorbit, ziduri dintre om si Dumnezeu, precum si zidurile dintre oameni, ziduri create de ura si dusmanie, ziduri mai tari decat otelul sau betonul, dar care pot fi usor daramate prin iertare.

Al doilea ingredient despre care ne vorbeste Evanghelia, este mancarea de post. Vedem insa ca Iisus Hristos ne atrage atentia ca atunci cand postim sa nu o facem de ochii lumii, ci sa ne aratam doar Tatalui Ceresc, pentru ca El ne vede "in ascuns" si atunci ne va rasplati.
Motivele pentru care postim sunt multe, dar cel mai important dintre ele trebuie sa fie dragostea. Unui crestin care a trait in primul veac dupa Hristos, pe nume Hermas, i s-a aratat o data un inger, care l-a intrebat despre felul in care posteste. Hermas i-a raspuns ca posteste ca toata lumea, abtinandu-se de la carne, oua si celelalte, la care ingerul i-a spus ca aceasta nu este de ajuns. Trebuie sa tii cont de cat economisesti postind, i-a spus ingerul, iar tot ce economisesti astfel trebuie sa dai saracilor.
Acesta este felul de post la care suntem chemati incepand de maine; nu este numai pentru a ne controla poftele si a ne smeri, ci este si pentru a ne intari dragostea fata de cei nevoiasi si pentru a imparti cu ei binecuvantarile pe care ni le-a dat Domnul.

Al treilea lucru pe care trebuie sa il facem este adunarea de comori in ceruri. "Nu va adunati comori pe pamant, unde molia si rugina le strica si unde hotii le sapa si le surpa, ci adunati-va comori in ceruri" ne spune Hristos, pentru ca acestea sunt comorile nepieritoare. Intrebarea care ne-o pune Iisus in aceste versete este, ce fel de comori ne-am adunat pana acum. Ce am agonisit pentru a ne mantui sufletele? Ce comori am adunat in ceruri pe care le putem infatisa Domnului la judecata de pe urma?
Daca nu avem inca un raspuns la aceasta intrebare, sa vedem intai care sunt comorile pe care trebuie sa le adunam in ceruri.

Una dintre ele este comoara dragostei, despre care Sfantul Pavel ne spune ca daca nu o avem, atunci nu avem absolut nimic, chiar daca stim sa vorbim in toate limbile oamenilor si oricat de intelepti si scoliti am fi, fara dragoste suntem doar niste "chimvale sunatoare".

O alta comoara este comoara iertarii, prin care invingem ura si dusmania, egoismul si infumurarea. Daca suntem bogati in iertare, atunci suntem cu adevarat bogati.

Mare comoara este apropierea de Iisus si cunoasterea Lui, pentru ca asa cum ne spune Evanghelia dupa Ioan, aceea este Viata Vesnica, cand cunoastem pe Dumnezeul adevarat si pe Fiul Sau, pe care El L-a trimis.
Postul Mare este o perioada in care trebuie sa ne intarim relatia cu cea mai importanta persoana din intreg universul, de care ne apropiem prin rugaciune, prin citirea Scripturilor, prin Sfanta Impartasanie, prin participarea la cat mai multe slujbe. Postul este o vreme la care trebuie sa renuntam la activitatile ce nu ajuta la curatirea sufletului, la obiceiurile ce ne distrag atentia de la ce este cu adevarat important in viata, pentru a ne face astfel mai mult timp pentru Dumnezeu si pentru sufletul nostru.

Cu cat ne intarim mai mult credinta in Dumnezeu si cu cat cautam sa facem in toate voia Lui, cu atat ne adunam mai multe comori in ceruri. Deasemenea, cu cat ajutam mai mult pe cei sarmani si pe cei aflati in nevoi, cu atat mai mult vom spori comorile noastre.

Un dregator l-a amenintat odata pe Sfantul Ioan Gura de Aur ca ii va confisca toata averea, la care acesta a zambit senin si i-a spus "Tot ce am adunat cu adevarat se afla in ceruri, si pe acelea nici tu si nici macar imparatul nu mi le puteti lua".

Sa incepem asadar Sfantul Post prin a ierta tuturor si prin a cere iertare Domnului, sa postim fara ca sa ne stie lumea, dar mai ales, sa ne adunam cat mai multe comori ceresti, pentru a ne pregati astfel pentru Sfintele Pasti si pentru ca sufletele noastre astfel curatite sa se ridice tot mai sus catre Domnul si sa se bucure de milostivirea Sa cea fara de margini, a Tatalui, a Fiului si a Sfantului Duh. Amin.

Pr. Alecsandru