Prin "mistica" se intelege in general, o experienta interioara, care permite contactul cu elementul divin. Bulgakov afirma ca experienta mistica este posibila numai atunci cand omul poseda o capacitate speciala de conceptie supra-rationala si suprasensibila.
Experienta mistica are un caracter obiectiv; ea presupune iesirea din sine si un contact sau o intalnire spirituala.
Astfel, Sf. Pavel, pe drumul Damascului, nu a fost obiectul unei iluzii, care n-ar fi avut pentru el decat un inteles subiectiv, ci el a avut o viziune reala a lui Hristos, care a ramas nevazut insotitorilor lui Pavel (ei au auzit doar glasul Lui).
Se poate spune ca intreaga viata a Ortodoxiei este legata de viziuni ceresti; ea este legata de viziunea altor lumi, si fara aceasta viziune, Ortodoxia nu exista (vezi "Le ciel sur la terre" - S. Bulgakov).
Cultul divin este alcatuit nu numai din pomenirea unor evenimente biblice, ci si din realitatea acestora. Credinciosul, pe masura cresterii sale spirituale, participa la viata Mantuitorului, apostolilor, Fecioarei si a sfintilor, fiind astfel in legatura cu o lume ce nu se descopera ochilor lumesti.
Se poate deci vorbi despre un realism mistic, care serveste drept fundament intregii credinte ortodoxe; fara acest realism, Ortodoxia nu si-ar ajunge scopul de a fi actualizarea eterna a tainei Intruparii.
Intre toate tainele si slujbele sacramentale, sfanta euharistie poseda o valoare esentiala. Comuniunea cu sangele si trupul Mantuitorului, este izvorul rugaciunii, meditatiei, precum si al viziunii euharistice a lui Hristos.
Mistica ortodoxa a comuniunii este lipsita de orice senzualitate si are un caracter sobru. Adorarea sfintelor daruri in afara comuniunii, este straina Ortodoxiei, ca si cultul inimii lui Iisus, a Fecioarei, al celor cinci rani, etc.
Imaginile cuprinse in sfintele scripturi, in rugaciunile bisericii si in icoane, sunt acelea care ne ajuta sa patrundem in evenimentele biblice, iar nu imaginatia omeneasca, ce poate fi subiectiva si chiar senzuala.

Mistica ortodoxa este fara imagini si nu trebuie sa ne duca la reprezentarea lui Dumnezeu prin mijloacele noastre omenesti, atata timp cat El insusi nu genereaza imagini in noi. Din aceast motiv, Ortodoxia considera ca Numele Lui Dumnezeu este cel mai important element al rugaciunii.
De aceea, rugaciunea inimii (isihasta), care se repeta de sute de ori de catre calugari, este atat de importanta in viata monahala.
Textul acestei rugaciuni este scurt si totodata simplu: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul" si este de fapt rugaciunea vamesului din evanghelie.
Puterea acestei rugaciuni nu rezida in continutul ei ci in "dulcele nume al lui Iisus", dupa cum marturisesc isihastii; nu numai ca Dumnezeu este invocat prin acest nume, ci El este chiar prezent prin invocare.
Trebuie aratat insa ca aceasta rugaciune a starnit aprinse discutii teologice cu catolicismul si chiar in randurile Ortodoxiei; desi chiar Sf. Grigore Palama a fost unul dintre cei mai aprigi aparatori ai isihasmului, cu toate acestea biserica nu a adoptat nici o dogma cu privire la rugaciunea inimii.

Trebuie mentionat ca exista un mare numar de scrieri ortodoxe mistice, dintre care cea mai cunoscuta este Philokalia, precum si scrierile ascetice ale lui Efrem Sirul, Isaac Sirul, Ioan Climax si altii.

Intelegem deci ca experientele mistice se dobandesc prin rugaciune, care nu este numai o convorbire a credinciosului cu Dumnezeu, ci un mod prin care se poate ajunge la dobandirea Sfantului Duh.
De-a lungul timpului, au existat un mare numar de relatari, despre sfinti si asceti care in timpul rugaciunii deveneau dintr-o data atat de luminosi si radiau atata caldura, incat ucenicii lor de-abia se puteau uita la ei.

Se poate afirma ca Ortodoxia are o inclinatie mai puternica spre contemplatie decat catolicismul si protestantismul.
De asemenea se poate spune ca Ortodoxia are viziunea frumusetii spirituale ideale; este un ideal religios si estetic totodata, ideal situat dincolo de bine si de rau ca entitati distincte; este faclia care lumineaza drumul pelerinilor pe acest pamant.
Acest ideal ne cheama dincolo de limitele vietii noastre, ne cheama spre transfigurare.

Acest articol se bazeaza pe scrierile lui Serghei Bulgakov despre mistica ortodoxa