Anul bisericesc incepe pe data de 1 Septembrie si reprezinta un sir de sarbatori si posturi care
comemoreaza nasterea si desavarsirea bisericii noastre.
Cea mai importanta sarbatoare ortodoxa o reprezinta Sfintele Pasti, dupa care urmeaza alte
douasprezece mari sarbatori:
Nasterea Maicii Domnului (8 Septembrie)
Inaltarea Sfintei Cruci (14 Septembrie)
Intrarea in biserica a Maicii Domnului (21 Noiembrie)
Intrarea Domnului in Ierusalim (1 saptamana inainte de Paste)
Inaltarea Domnului (40 zile dupa Inviere)
Rusaliile (50 de zile dupa Inviere)
Schimbarea la Fata (6 August)
Adormirea Maicii Domnului (15 August)
Se poate observa ca trei dintre sarbatori depind de data Invierii in timp ce celelalte au
data fixa.
Invierea Domnului se serbeaza in prima Duminica dupa prima luna plina, dupa echinoctiul de
primavara.
Dupa cum se stie Pastele ortodox nu coincide intotdeauna cu Pastele catolic
sau protestant, una din explicatii find urmatoarea:
desi in anul 1923, la un congres tinut in Constantinopol, majoritatea bisericilor ortodoxe au hotarat
sa renunte la calendarul Iulian si sa adopte calendarul Gregorian (sau calendarul Iulian modificat),
totusi data Pastilor se calculeaza inca pe baza calendarului Iulian, in care
echinoctiul de primavara are loc cu 13 zile mai tarziu.
In acelasi timp, nu se poate afirma ca formula de calcul apuseana este mai corecta,
intrucat aceasta nu ia in consideratie metoda initiala de calcul a Pastelui Evreiesc, si nici echinoctiul
si fazele lunii corespunzatoare locatiei geografice a Ierusalimului.
In afara sarbatorilor enumerate mai sus, mai exista si alte sarbatori a caror importanta este
ceva mai mica:
Taierea Imprejur (1 Ianuarie)
Sfintii Trei Ierarhi (30 Ianuarie)
Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (24 Iunie)
Sfintii Petru si Pavel (29 Iunie)
Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul (29 August)
Punerea in racla a braului Maicii Domnului (1 Octombrie)
Sfantul Nicolaie facatorul de minuni (6 Decembrie)
Duminica tuturor sfintilor (Prima Duminica dupa Rusalii)
Mai exista de asemenea si sarbatori de importanta mai mica, care comemoreaza sfinti si martiri mai
putin cunoscuti.
In ultima vreme se poate observa ca fiecare biserica autocefala canonizeaza noi sfinti pe
care ii adauga in mod unilateral in propriul calendar. Asa se face ca biserica rusa a canonizat
familia tarului Nicolae, biserica romana pe Stefan cel Mare iar bisericile din America au
canonizat preoti si episcopi practic necunoscuti lumii ortodoxe.
Exista pareri diferite cu privire la aceste practici: unii le considera manifestari
pozitive ale principiilor de descentralizare si egalitate dintre biserici, in timp ce altii vad un nou
semn al dezbinarii ortodoxe.
In afara de sarbatori, mai exista si posturi in calendarul ortodox.
Biserica acorda o mare importanta postului in realizarea unitatii dintre trup si suflet.
Exista patru mari perioade de post in anul ortodox:
Marele Post (incepe cu sapte saptamani inainte de Pasti).
Postul Apostolilor (incepe intr-o Luni, 8 zile dupa Rusalii si dureaza pana pe 28 Iunie-Sf.
Petru si Pavel)
Postul Adormirii Maicii Domnului (intre 1 si 14 August)
Postul Craciunului (intre 15 Noiembrie si 24 Decembrie)
In afara acestor posturi se mai tine post Miercurea si Vinerea, iar in manastiri se
posteste si Lunea (cu exceptia perioadei dintre Craciun si Boboteaza, prima saptamana
dupa Inviere si in saptamana dupa Rusalii).
Se mai tine post si de Inaltarea Crucii, Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul si in ajunul Bobotezei.
Regulile postului ortodox sunt extrem de riguroase, ceea ce ii uimeste adesea pe crestinii apuseni.
Dar, dupa cum spune Filocalia, "postul si stapanirea de sine sunt cele mai importante virtuti crestinesti".