Indata ce ajunse in stapanirea Moldovei, Mihai se ingriji sa faca si aici acea buna oranduiala pe care o introdusese in Tara-Romaneasca, locul de plecare al maririi sale.

Cu Ieremia-Voda, cu neamul intreg al Movilestilor si cu boierii cari-i pastrau credinta, fugisera la Hotin cei patru ierarhi ai Moldovei. Ei erau: Mitropolitul Gheorghie, episcopul de Roman, Agafton, cel de Radauti, Teodosie Barbovsschi, calugar din Probata, care fusese invatatorul, "dascalul", tanarului fiu al lui Petru-Voda Schiopul, Stefan-Voda, si in anii pe cari batranul Voevod apuca sa-i mai petreaca in Apus, la Innsbruck si Bozen si care, intors in Moldovacu Vladica Gheorghie, inlocuise, dupa data de 25 Mart 1598, pe Radauteanul Amfilohie, necunoscut altfel, si, in sfarsit, episcopul de Husi, Ioan.

Prin urmare, in primavara anului 1600 fiinta si aceasta noua episcopie a Husilor. N’avem hrisovuldomnesc de intemeiere, din partea ctitorului ei, Ieremia Movila, dar s’a pastrat in traducere actul de danie din 71 -, fara unitate in cifra datei si fara insemnarea de luna si de zi, prin care Ieremia-Voda, "robul stapanului sau Domnul Dumnezeu si Mantuitoriul nostru Iisus Hristos si inchinatoriu Sfintei Troite", sfatuindu-se cu ierarhii Bisericii moldovene, intre cari si cu acest nou Vladica Ioan, daruieste "noului" sau lacas de rugaciune, Episcopia, cu hramul Sf. Petru si Pavel, satele pe care le avuse pana atunci el insusi, Domnul, in hotarul Husilor: Plopenii, Cozienii, Rosiestii, silistea Cretestii si Spariatii, precum, si, peste Prut, in Tinutul Lapusnei, satul Cacacenii. Marturiile boierilor, care sant intocmai ca si acelea dintr’un document al lui Ieremia cu data de 12 Maiu 7114, adeca 1606 – cu acea deosebire ca in actul pentru Husi parcalabi la Roman sant Crastea si Gherman, pe cand celalt are in locul lui Gherman pe Manole, care nu se mai intalneste statornic de aici inainte -, ar arata ca aceasta d’intaiu intaritura de mosii pentru episcopia de Husi trebuie pusa in primavara sau vara anului 1606, in orice cas nu inainte de sfarsitul lui Iunie, cand Ieremia-Voda isi mantui viata. De oare ce insa actul din 12 Maiu 1606 are ca Mitropolit pe Teodosie Barbovschi, pe Ioan ca episcop de Radauti – deci el inaintase – si la Husi pe Filotei, si schimbarea Mitropolitului, a episcopilor de Radauti si de Husi nu era inca savarsita la 21 August 1604, trebuie sa se admita ca dania lui Ieremia-Voda e din ultimele luni ale anului 1604, din 1605, sau din cele d’intaiu luni ale lui 1606.

Cu privire la adaugirea acestei a patra episcopii moldovenesti poate sa lamureasca si o scrisoare, dintre 1597 si 1599, a lui Meletie Pigas, Patriarhul Alexandriei. Din ea se vede ca Ieremia-Voda ceruse "Marii Biserici" constantinopolitane, conduse atunci de Meletie, recunoasterea Mitropoliei Moldovei ca "arhiepiscopie" canonica si ca in vederea acestei recunoasteri se crezu de cuviinta a mai da un sufragant noului arhiepiscop, care primi chiar "mantia patriarhala cu patru inchipuiri si cu patru izvoare", precum si mirul. Dar Pigas pleca la Alexandria inainte de a se fi pus in scris tomos-ul patriarhal pentru eparhia Husilor.

Motivul intemeierii acestei mai noua diocese moldovenesti ce poate intelege gandindu-se cineva la imprejurarile politice de atunci ale Moldovei. Rascoala lui Aron-Voda, tovarasul de alianta si de lupta al lui Mihai Viteazul, daduse terii Tinuturile pierdute catre Turci in 1484, cand s’a luat Chilia si Cetatea-Alba cu o intrega zona sau raià de sate, si mai ales in 1538, cand Sultanul Soliman, inlaturand pe Rares, ridica hotarul acestei raiele pana sus de Bender si la linia Bâcului. Ismailul si alte locuri vecine nu se intoarsera indata catre Turci, si asezarea Tatarilor in Bugeac, pe care cei d’intaiu o hatarasera atunci pentru a sta in coasta principatelor, nu se indeplinise. Pentru aceste parti smulse de la pagani si tinute inca de Ieremia cu sprijinuk lui Zamoyski – si pe Simion-Voda, fratele Ieremiei, il vedem daruind, la 28 Iulie 1606, manastarilor Rasca si Bistrita "locul numit Cavahul" – sau Cahul – "cu toate apele si cu toate garlele care se varsa in el si care iese din el, locul ce este de la stalpii Galatilor pana la Dunare si cu tot venitul"

-, se facu deci noua episcopie, care fu asezata la Husi pentru ca aici erau mosii ale Domniei, ce puteau fi daruite si pentru ca in oras se afla o buna biserica veche de la Stefan-cel-Mare.